Home

prof. dr. Leon Zagrean / Foto: Cristina Bobe

Fascinatia pentru creier capata tot mai mult sens in lumina  ultimelor descoperiri. Personificat, creierul ar putea fi numit deopotriva “altruist” si “egoist”. Pe de o parte el ia deciziile cele mai importante pentru sanatatea noastra si are grija ca intreg organismul sa fie viu. Pe de alta parte creierul este in asa fel construit, incat sa dirijeze pana in ultimul moment fluxul de sange spre el, fiind ultima frontiera de lupta cu moartea. Prof. dr. Leon Zagrean, Presedintele Societatii Romane de Neurostiinte, explica in interviul de fata de ce nu exista doua creiere umane identice si care este rolul divinitatii in tot acest angrenaj.

Cristina Bobe: Sustineti ca nu exista doua creiere umane identice, fiecare dintre acestea fiind un “unicat”.

Prof. dr. Leon Zagrean: Nu exista doua fiinte umane identice, nici macar gemenii intre ei nu sunt la fel. Creierul nu are o replica aidoma. Creierele nu se pot suprapune pentru un alt cariotip, alta harta genetica sau alt genom dupa cum se spune acum. De asemenea creierul are probabil cea mai mare posibilitate de diversificare pentru ca, in momentul in care ne nastem, noi avem intiparite niste reflexe, fiind vorba despre asa-zisele reflexe inascute. Creierul invata cum arata un lucru si apoi invata cuvantul corespunzator acelui obiect. Prin urmare el se diferentiaza tocmai prin cantitatea de informatii care este receptionata si asimilata.

C.B.: Puteti oferi un exemplu?

Prof. dr. Leon Zagrean: Sigur, noi invatam facand tot timpul o paralela intre stimulii din mediul extern si ceea ce reprezinta contextul. Daca unui copil i s-ar spune ca o nuanta de culoare, sa zicem rosie ar fi de fapt verde si n-ar primi aceasta informatie decat dintr-o singura sursa, el ar defini culoarea rosie drept verde si invers. Sau sunt situatii in care pot rosti cuvantul “da”, insa prin tonul si fizionomia care insotesc acest raspuns intelegeti ca de fapt raspunsul este “nu”. Fiecare creier invata ca realitatea este intr-o continua miscare. Din acest motiv se spune ca nu putem intra intr-un rau de doua ori. Chiar daca intram in apa din acelasi loc, ea va fi totusi alta. Realitatea este ca si curgerea unui rau. De fiecare data, creierul poate invata chiar acelasi cuvant dar cu un alt sens, pozitionat intr-un alt context. Iata diferenta!

C.B.: De ce este creierul cel mai egoist dintre organele corpului uman? Corpul este cel care lucreaza pentru a asigura functionalitatea creierului sau creierul este acela care “se zbate” pentru a face ca tot restul corpului sa aiba viata?

Prof. dr. Leon Zagrean: Pentru ca el controleaza functia tuturor componentelor organismului (ficatul are o functie, inima are o functie etc.) in raport cu interesul organismului si o face dupa un stimul primordial, care este viata. Organismul, creierul sunt setate in asa fel incat sa poata proteja viata. Un creier sanatos are grija ca tot organismul sa traiasca, sa fie viu. Spre exemplu, daca in timp ce constatati ca ati pierdut un obiect, vine un caine furios catre dumneavoastra, nu mai stati sa va ganditi la obiectul respectiv. O luati la goana sau incercati sa va aparati. Creierul ia decizia cea mai importanta pentru noi.

C.B.: Pana in acest moment creierul pare sa fie chiar altruist.

Prof. dr. Leon Zagrean: Da, dar pentru a-si indeplini functia, orice organ are nevoie de doua conditii principale: sa primeasca resurse energetice care vin din mediul extern(alimentatia) si sa aiba un proces metabolic corespunzator pentru a produce reactiile metabolice respective. Noi am facut niste experimente legate de activitatea creierului in conditiile in care se modifica aportul de sange sau irigatia. Am constat ca desi raspunde foarte repede la lipsa de sange sau de oxigen, ultimul organ care este mentinut in irigatie, in detrimentul tuturor celorlalte, este creierul. El este ultimul organ pentru care se asigura fluxul de sange. De aceea se spune despre creier ca este ultima frontiera de lupta cu moartea, din perspectiva celor doi factori principali. Creierul este in asa fel construit incat sa dirijeze pana in ultimul moment fluxul de sange spre el, din acest motiv am spus ca este atat de egoist.

C.B.: Inteleg ca pentru studierea creierului colaboreaza stiinte precum fizica, biochimia, logica, psihologia, cibernetica, informatica, matematica, dar chiar si filosofia. Care este rolul filosofiei in demersurile de cercetare a creierului?

Prof. Dr. Leon Zagrean: In ceea ce priveste termenul de neurostiinte, acesta ar cuprinde toate stiintele care sunt implicate in domeniul cunoasterii creierului. Creierul, la randul lui, poate fi abordat pe doua niveluri: nivelul strict material, unde intra biochimia, structura morfologica, conexiunile dintre diferitele lui parti, iar cel de-al doilea nivel este acela al functiei creierului. Pe langa faptul ca acest sistem coordoneaza organismul si il integreaza in mediul in care traieste are si o functie conceptuala, de elaborare a conceptelor. A elabora un concept este o creatie, iar aici intervine si filosofia.

C.B.: Constiinta ar putea fi o preocupare comuna atat pentru filosofie, cat si pentru domeniul neurostiintelor. Exista pana la urma un raspuns legat de existenta constiintei? Este ea o dimensiune a creierului uman sau se afla cumva in afara noastra?

Prof. Dr. Leon Zagrean: In momentul de fata cred ca nimeni nu poate raspunde la aceasta intrebare. Nu exista un raspuns care sa fie acceptat de toata lumea, adica deopotriva de oamenii de stiinta, de filosofii si de reprezentantii diferitelor religii. Dealtfel noi inca nu avem o definitie a doua elemente foarte importante pe Terra: viata si constiinta. Sigur ca ele sunt interdependente, dar eu inca nu cunosc o definitie nici pentru viata, nici pentru constiinta, mai ales in sensul constiintei de sine. Eu as spune ca acest fenomen numit constiinta este dependent de doi factori: de factorul genetic si de cunoastere/educatie, deoarece pana si visele noastre sunt influentate de cunoastere. Nu ma refer aici la educatia insititutionalizata. Creierul este sistemul cu ajutorul caruia noi ne integram in mediul in care traim, dar uneori depasim timpul existentei noastre prin cunostintele pe care le dobandim.

C.B.: Cum ati defini dumneavoastra constiinta?

Prof. Dr. Leon Zagrean: Am mai spus acest lucru despre creier, faptul ca el este carausul constiintei. La randul ei constiinta este dependenta in mod cert de nivelul de cultura, iar societatea ar trebui sa fie atenta la acest aspect. Constiinta are nevoie de creier, din punct de vedere stiintific nu pot accepta alta varianta. Din punctul de vedere al teoriilor aflate la granita dintre stiinta si spiritualitate nu este exclusa o componenta universala a constiintei, dar care in mod cert nu se poate actualiza decat prin creier.

C.B.: Ati mentionat despre cultura si cunoastere ca sunt extrem de importante si ca societatea ar trebui sa tina seama de ele. Puteti justifica aceasta afirmatie?

Prof. dr. Leon Zagrean: Cultura este factorul care da consistenta societatii, pentru ca societatea este ca un fel de retea de noduri in care fiecare nod reprezinta un om. Daca nu i se acorda omului statutul de nod in retea, reteaua risca sa se distruga. Acest lucru este periculos in momentul de fata: nerespectarea individului chiar de catre individul de alaturi si apoi de catre institutii. Asta inseamna iubirea. Iubirea este chiar o necesitate cosmica. Studentilor mei le-am aratat doua celule nervoase luate de la un organism tanar si am observat cu totii cum incercau si isi indreptau prelungirile una spre cealalta. Deci comunicarea este o lege universala, este o lege dumnezeiasca. Daca nu o respectam, daca nu se tine cont de fiecare nod din retea inseamna ca ne autocondamnam.

C.B.: Din ceea ce spuneti inteleg ca mai exista un loc si pentru Dumnezeu in neurostiinte.

Prof. Dr. Leon Zagrean: Acesta este un subiect care imi place foarte mult. Este aproape paradoxal. S-a creat aceasta dihotomie intre stiinta si religie, dar cred ca aceste elemente sunt ca doua trunchiuri care se impletesc. Cred ca exista loc in mintea omului si in constiinta societatii atat pentru religie, cat si pentru si stiinta. Am fost intrebat si de catre studentii mei daca mai exista loc pentru Dumnezeu in stiinta despre creier. Eu le-am raspuns dupa cum am crezut, deoarece aceasta este o chestiune de supozitie. Prin urmare cred ca cele doua componente pot fi combinate sub notiunea de Dumnezeu ca fiind un summum de legi universale, care nu au exceptie. In acest sens as putea sa accept notiunea de Dumnezeu. Cred ca omenirea isi va putea urma cursul normal numai daca va cunoaste aceste legi si le va respecta, pentru ca aceste legi actioneaza tot timpul si in orice loc, asupra tuturor. Ca orice lege, daca nu este respectata se plateste. De altfel exista carti scrise de oameni de stiinta de prima mana (“Cum ne schimba Dumnezeu creierul”) si care au constatat ca un anumit tip de meditatie modifica structura creierului.

Prof. dr. Leon Zagrean este seful Catedrei de Fiziologie din cadrul UMF “Carol Davila” si Presedintele Societatii Romane de Neurostiinte.

Autor: Cristina Bobe

Interviu publicat pe MedLive.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s