Home

Foto: MedLife

Medicina este un domeniu al faptelor rapide si al deciziilor “pe muchie de cutit”. Desi ne-am dori sa fie o sfera bine sistematizata, cu notiuni si proceduri clare, “ea ramane o stiinta imperfecta si o profesie indrazneata, cu indivizi supusi greselilor” scrie chirurgul Atul Gawande in cartea sa, “Complications”. Nu aceleasi lucruri pot fi spuse despre sistemul de sanatate, care ar trebui sa se supuna unor rigori diferite, dar pe care oamenii politici le tot confunda, de peste 20 de ani, cu caracteristicile medicinei. Trei prioritati pentru un sistem medical in beneficiul pacientului.

Romania, “Occidentul basarabenilor”

Chirurgul, asistat de doi rezidenti, astepta sa vina anestezistul in sala de operatie. Peste cateva secunde usa se deschide cu putere, iar din spatele ei apare dr. X. Stia ca era asteptat astfel ca a trecut, fara intarziere, la verificarea aparatului de anestezie. Si-a asezat la indemana doua lame de laringoscop, doua sonde de intubatie, bujiul si aspiratorul. “Domn’ doctor, pacientul a mancat cu trei ore inainte!”, il instiinteaza unul dintre rezidenti. “Nu-i nimic!”, vine raspunsul anestezistului. “Ne descurcam!” “Asa o incredere in fiecare miscare pe care o face nu am mai intalnit la niciun medic de cand lucrez aici. Nu neaparat ca avem emotii, dar mai strangem ganduri inainte de operatie. Ei, dar cand vine doctorul X si isi da ok-ul ne relaxam cu totii si incepem sa operam ” imi povestea un medic chirurg din Brasov dupa ce l-am provocat la o discutie despre exodul medicilor si migratia doctorilor din tarile mai sarace catre Romania. Doctorul X, anestezistul, venea din Republica Moldova. “N-am intalnit medici din Moldova decat in postura de mari specialisti”, completeaza chirurgul schitand o grimasa. “Pentru ca peste cativa ani am aflat ca doctorul X, cel in mana caruia ne lasam cu toata increderea, nu avea facultatea de medicina facuta. Completase doar cu niste studii de anestezie specializarea sa in asistenta medicala. Cum a fost angajat omul acesta in spital?”

Exodul medicilor romani lasa in urma o tara in care spitalele, desi vor fi dotate, vor ajunge sa aiba doar o functie muzeala, iar putinii doctori ramasi vor multiplica – poate – modelul anestezistului fara studii de profil. Ierarhia feudala a lumii medicale devine tot mai usor de penetrat astazi, cand in tara nu mai raman decat cativa specialisti, in timp ce medicii buni pleaca peste hotare pentru a-si “restaura” demnitatea. “Ma simt umilit cand pacientul imi intinde bani dupa ce l-am consultant. Daca lasa banii pe masa ii primesc, dar daca insista sa ii iau din mana lui ii refuz. E umilitor ca dupa 12 ani de medicina sa fiu nevoit sa accept rasplata pacientului nu pentru a trai in lux, ci ca sa supravietuiesc” povesteste unul din medicii de garda de la Floreasca, intr-o seara in care un grup de tigani umplea holul de la intrare cu onomatopee si insulte la adresa medicilor din UPU, care nu aveau timp sa ii consulte in momentul acela. Tocmai sosise SMURD-ul cu trei pacienti mutilati in urma unui accident rutier. “Suntem prea putini. Nu mai facem fata tuturor pacientilor. Ambulanta aduce in permanenta oameni la noi, desi mai sunt si alte spitale aflate in apropierea pacientilor” completeaza medicul de la Floreasca.

Care este starea de fapt?

In anul 2009, 5.000 din cei 41.000 de angajati din sistemul de sanatate au plecat peste hotare, potrivit Colegiului Medicilor, iar in ultimii patru ani, 8.ooo de medici au parasit tara. In Romania exista 1,9 medici la mia de locuitori, comparativ cu media celorlalte tari europene de 3,5 medici la mia de locuitori, in timp ce cheltuielile statului numai cu scolarizarea acestora sunt de peste 64 milioane de euro. Avem cel mai mic numar de doctori, dentisti, asistenti medicali sau farmacisti, raportat la populatie, din UE, potrivit raportului Comisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice din Romania, elaborat in anul 2008. O pierdere de asemenea dimensiuni (mai mult de 2% din personal) ar trebui sa reclame introducerea codului rosu si luarea unor masuri specifice, sustine Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Dincolo de salariile mici, printre motivele care determina medicii romani sa emigreze se numara si starea conflictuala transferata din peisajul politic romanesc, in spitale. Un alt argument este acela ca medicii nu au ocazia de a aplica ceea ce invata in facultate si in anii de pregatire postuniversitara. Astfel ca depolitizarea structurilor medicale, rediscutarea salariilor si instruirea medicilor peste hotare, cu finantarea institutiei de care apartin sunt cateva masuri care ar aduce schimbari semnificative in sistemul medical romanesc, sustine Colegiul Medicilor.

Romania investeste in oameni, dar nu stie sa ii pastreze in tara, motiv pentru care, in lipsa unor masuri adecvate, medicii vor continua sa plece in tarile UE si in 2011, majoritatea cererilor venind, pana in anul 2008, din partea medicilor de familie. Desi noul Ministru al Sanatatii, Ladislau Ritli, include in planul sau de reforma cresterea fondurilor alocate medicinei primare, nu exista nicio masura clara destinata exodului specialistilor romani. Incepand cu anul 2009 specializarile cele mai cautate de medicii romani peste hotare au fost anestezia, terapia intensiva, chirurgia, medicina de urgenta, cardiologia si abia apoi medicina de familie.

Preventia in moarte clinica

Nea Ion din localitatea Pietroiu, judetul Braila, sufera de hipertensiune arteriala pe care o trateaza, iarna, cu ceafa de porc si slanina. Are colesterolul marit, dar nu poate renunta la bucatele pregatite cu grija de sotia sa pentru sarbatori. De la televizor a auzit ceva cum ca nu ar fi recomandat consumul de sare, zahar si grasimi, insa tot pe micile ecrane a avut ocazia sa vada mesele pline de bucate expuse in studiourile emisiunilor cu ocazia Craciunului, Revelionului si Pastelui. “Nu putem sa renuntam la traditie. Drobul, carnatii, sarmalutele, caltabosul sunt mancarurile noastre traditionale” imi marturisea nea Ion la o tigara si un pahar de vin, in timp ce ne odihneam in curte, dupa masa. Intr-o zi a vrut sa mearga la dispensar pentru ca inima “i-o luase la galop”, dar doctorita nu putea fi gasita decat marti, joi si vineri, intre orele 8 si 13, iar in rest avea program in satul Baldovinesti si in Braila. Nea Ion simtea un sir de intepaturi in piept, asa ca a fost nevoit, pana la urma, sa mearga impreuna cu fiica sa in Braila, la Urgenta. La spital a avut de asteptat patru ore pana sa intre la consultatie. I s-a recomandat sa consume alimente cu un aport scazut de grasimi si a plecat tinand in mana cateva foi de la analize. Se intreba doar cand ar putea sa o caute pe doctorita de la dispensar pentru mai multe informatii despre starea sa de sanatate.

Nea Ion este victima uneia dintre consecintele lipsei de investitie in medicina primara, distrusa de masurile haotice implementate in ultimii 21 de ani de ministrii care au condus sistemul sanitar si anume lipsa programelor nationale de preventie. “In tara cu cea mai imbolnavita populatie din Europa” a fost afectat domeniul care in alte state are rolul de a implementa masuri de preventie si de a filtra pacientii trimisi la spital. In lipsa medicilor de familie, oamenii iau cu asalt spitalele.

Mai grav este faptul ca in Romania se moare din cauza unor boli (cancer de col uterin, de san sau de colon) care pot fi prevenite si tratate intr-o proportie foarte mare, in conditiile in care sunt diagnosticate intr-o faza incipienta. Pana astazi, Ministerul Sanatatii a preferat sa investeasca mai degraba in tratament, decat in profilaxie. Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Sanatate prezinta situatia a 60.000 de decese care ar fi putut sa fie evitate daca sistemul sanitar ar fi functionat diferit. Momentan Romania ocupa un loc fruntas in ceea ce priveste mortalitatea infantila si mortalitatea prin cancer si tuberculoza. Prin urmare cresterea aportului medicinei primare in reducerea morbiditatii ar trebui sa fie una dintre prioritatile Ministerului Sanatatii in demersurile sale de a reforma sistemul sanitar.

Boala cronica de care sufera sistemul: subfinantarea

Pe langa problemele ce tin de organizare, majoritatea dificultatilor cu care se confrunta sistemul de sanatate sunt cauzate de subfinantare (depinde de trei componente: nivelul de finantare, sursele si metodele de colectare a fondurilor si modalitatile de alocare a acestor fonduri in sanatate). Una din explicatiile ce stau la baza acestei situatii este legata de considerarea sectorului sanitar drept unul neproductiv si, prin urmare, cu o prioritate redusa in alocarile bugetare, se specifica in raportul Comisiei Prezidentiale (pag.16). Totusi sanatatea si mai putin economia ar trebui sa fie o prioritate a statului, pentru ca numai cu o populatie sanatoasa poate o tara sa isi imbunatateasca nivelul de trai si sa mai diminueze povara exercitata asupra sa. Romania este tara in care se aloca cel mai mic procent din PIB pentru sanatate, in timp alte tari din centrul si estul Europei au acordat 7% din PIB, in conditiile in care produsele intern brute ale acestor state erau mult mai mari decat cel al Romaniei.

Cheltuielile in domeniul sanatatii trebuie privite ca o investitie ce aduce numeroase beneficii, chiar de ordin economic: reducerea absenteismului la locul de munca si implicit cresterea productivitatii economice, cresterea sperantei de viata, reducerea mortalitatii premature si implicit asigurarea unei perioade mai lungi a vietii productive.

“Dezbaterile despre cheltuielile din sanatate trebuie sa recunoasca valoarea economica si sociala care rezulta din investitia in sistemul sanitar si in personalul din cadrul serviciilor de sanatate” este mentionat in raportul Comisiei Prezidentiale. Nu mai ramane decat ca si Ministerul Sanatatii sa intelega valoarea acestui document si, mai presus, sa recunoasca nevoia medicilor de a fi respectati, de a beneficia de autonomie profesionala si salarii corespunzatoare, la fel cum si pacientii au nevoie sa li se asigure o stare de sanatate mai buna. Sub aspect etic, medicii si pacientii ar trebui sa beneficieze de un sistem care sa le ofere demnitate, autonomie, egalitate de sanse in cariera (pentru medici) si la servicii medicale (pentru pacienti). Daca etica mai este o valoare in randul oamenilor politici, aceste randuri vor face, cu siguranta, o diferenta.

Articol publicat pe MedLive.ro si premiat de Tarus Media cu o bursa pentru un stagiu de documentare la Paris in cadrul Assistance Publique Hospitaux.

Autor: Cristina Bobe

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s